Ion Ghica

Cine a fost Ion Ghica?

• Unul dintre cei trei fondatori ai societății revoluționare Frăția (1843), împreună cu prietenul său Nicolae Bălcescu, și cu căpitanul Christian Tell
• Prim ministru, de două ori pe vremea lui Cuza, și de trei ori pe vremea lui Carol I

A publicat numeroase scrieri și scrisori în vremea lui, însă cele mai cunoscute sunt Scrisorile către V. Alexandri.

Printre ele, la p. 140 mai jos, o superbă scrisoare despre Libertate, scrisă la 1881:

https://humanitas.ro/…/Ion-Ghica_Scrisori-catre-V…

Spiritul lui John Stuart Mill este puternic în Ion Ghica!…

Dacă aș fi citit această scrisoare cănd eram în școală… dar pe atunci, Ion Ghica era ținut ‘la index’. Pe vremea comuniștilor, opiniile despre libertate ale lui Ghica din sec. al 19-lea erau prea subversive.

Dintre prietenii și cunoscuții săi, ghici cine au fost cei mai iubiți? Nicolae Bălcescu, și Nicolae Filimon - pe care trebuie să-i citesc, amândoi.

Toți trei, spirite înrudite…

===

Cum a fost înființată Frăția? Povestea începe cu o plimbare sub lună cu Nicolae Bălcescu:

“Într-o noapte pin culesul viilor, pe la 1843, pe când lumina lunei începea a se contopi în razele dimineţei şi ajunsesem în dreptul caselor lui Simeon Marcovici, după un mic sfat între noi doi, în răspântii, în loc s-o luăm la deal, pe la Oteteleşanu, să ieşim la mine acasă, ne-am hotărât să urmăm pe strada Brezoianu, să ieşim la Mihai-Vodă şi d-acolo s-o apucăm spre Filaret, să ne ducem să dejunăm cu câte o pereche de cârnaţi trandafiri şi un pahar de must.

“Ne apropiasem de biserica Sfinţii Apostoli, când întâlnim în cale pe căpitanul Tell, mergând spre cazarma lui de la Mihai-Vodă; şi ne luăm câteşitrei pe drum înainte, pe sub Mitropolie, la viile din deal. Cu cât ne suiam pe coastă, cu atât vorbirea noastră devenea mai aprinsă.

“Subiectul discuţiunei era acel de toate zilele şi de toate serile. Ne imputam unul altuia lipsa de patriotism şi de energie; ne făceam răspunzători de starea nenorocită şi umilită a ţărei, aşa că la întoarcerea noastră în vale, la fântână, jurasem să ne consacrăm patriei cu trupul şi cu sufletul, ne legasem fraţi de cruce şi ca fiecare dintre noi trei să se supuie, cu pericolul vieţei şi al averei, la hotărârile celoralalţi doi; chiar în ziua aceea ne-am adunat de am alcătuit statutele şi regulamentele „Frăţiei“.